Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Andreoiu Ploiești

Spitalul Județean de Urgență Ploiești va purta numele medicului Constantin Andreoiu, care a operat până la 74 de ani

Spitalul Județean de Urgență Ploiești va purta numele medicului Constantin Andreoiu, care a operat până la 74 de ani

 

Consilierii județeni sunt convocați astăzi la o ședință extraordinară. Pe ordinea de zi figurează un proiect privind modificarea actualei denumiri a spitalului județean de urgență din Ploiești.

– Publicitate –
 

Potrivit unui comunicat al Consiliului Județean Prahova, în ședința extraordinară aleșii vor vota un proiect de hotărâre privind modificarea și completarea denumirii Spitalului
Județean de Urgență Ploiești în Spitalul Județean de Urgență Ploiești ”Dr.
Constantin Andreoiu”.

Proiectul este inițiat de Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, de cei doi vicepreședinți ai instituției, precum și de mai mulți consilieri județeni.

Potrivit wikipedia, medicul Constantin Andreoiu s-a născut la 1 septembrie 1903 la Pitești într-o familie modestă, a absolvit liceul la Slatina și Facultatea de Medicină a Universitații București.

Citește și Iulian Dumitrescu, replică pentru Volosevici: ”Problema lipsei apei calde în Ploiești este prea serioasă pentru ploieșteni ca să fie tratată de primar în bășcălie”

A lucrat Lucrează ca intern întâi și apoi ca medic secundar în obstetrică-ginecologie la Epitropia Așezămintelor Brâncovenești. După o lungă reflecție, alege să continue pe calea chirurgiei, considerând medicina internă la fel de fascinantă. Desfășoară o muncă asiduă sub coordonarea prof. dr. Ernest Juvara și prof. dr. Anibal Teohari, la chirurgie, respectiv medicină internă. După trei ani de secundariat se prezintă la un concurs de medici de spitale mixte unde reușește pe primul loc.

Profesorul Iacobovici îl cooptează la nou-înființatul Spital de Urgențe. Se remarcă prin îndrăzneala cu care abordează diversele patologii, succesele sale dărâmând uneori concepte bine înrădăcinate.

– Publicitate –
 

Devine medic primar la 30 de ani, iar în 1935 devine membru fondator al Societății Române de Ortopedie.

În urma unei polemici la examenul de primariat, în care reproșează o nedreptate profesorului Iacobovici, este trimis ca director al Spitalului din Abrud unde practică chirurgia și medicina generală din 1935 până în 1948. În acest oraș renovează spitalul, reconstruindu-l practic din temelii și obținând o dotare corespunzătoare. Efectuează la acest spital toate tipurile de intervenții chirugicale pe tubul digestiv, precum și intervenții complexe din sfera altor specialități: operații de cataractă, tiroidectomii, laringectomii totale, ortopedie, trepanații craniene, intervenții ginecologice.

A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 3 iunie 1941.

– Publicitate –
 

Ulterior refuză catedra de obstetrică-ginecologie de la Facultatea de Medicină ce i se oferă ca reparație morală.

În 1937 se casătorește cu Virginia Cleopatra Protopopescu, funcționară la CEC, absolventă a Academiei Comerciale din București și a Conservatorului București, care renunță la viața din București pentru a-l urma la Abrud. În 1938, respectiv 1946, se nasc cei doi fii, Constantin Raul (Dinu) și Tudor-Călin.

În încercarea de a le asigura fiilor o educație corespunzătoare, familia Andreoiu se mută la Ploiești.

– Publicitate –
 

Din 1948 ocupă prin concurs postul de medic primar șef al secției de chirurgie de la Spitalul Unificat de Adulți nr. 2 (Schuler) și ulterior ocupă același post la Spitalul Județean Prahova până la 1 iulie 1977 când se pensionează. A operat până la vârsta de 74 de ani.

S-a stins din viață în 1982, înmormântarea decurgând conform dorinței sale scrise: doar în prezența familiei, îmbrăcat în hainele albe de spital și incinerat, cu cenușa depusă la cimitirul Bellu în cavoul soției.

Doctorul Andreoiu a avut o prodigioasă activitate științifică concretizată în 310 articole și comunicări științifice în Revista de chirurgie și în Chirurgia. În 1964 i s-a conferit titlul de medic emerit și i s-a echivalat titlul de doctor în medicină obținut înainte de 1952.

Sari la conținut